Usa ferecata


Cu ochii mari si parul blond prins in codite fetita cu pantofii roz tot topaia si striga „Iuhuu ce e aici? Ce e aici in spatele usilor astea mari si negre”. Ca de fiecare data primea acelasi raspuns „De ce oi fi tu asa curioasa nu stiu, aici e lumea ta asta e tot ce trebuie sa te intereseze”.

Trecea o ora, o zi, un an si tot timpul ajungea la aceeasi intrebare „Ce se afla dincolo de acel zid, de ce nimeni nu e tentat sa deschida usa?”.

Cand si-a dat seama ca nu o sa-i raspunda nimeni la intrebari a incetat sa le mai spuna cu voce tare. Asa a inceput sa-si imagineze singura ce se afla in spatele usilor atat de bine ferecate. Ce nu stia ea este ca era peste masura de creativa iar imaginatia ei pictase o lume cu totul diferita, dar deosebita.

In fiecare zi mai aducea cate o culoare in viata ei, cand roz, cand gri, mov, negru…

S-a obisnuit atat de mult cu cele doua lumi paralele incat a uitat de zid, de usa, de dorinta, de realitate.

Sunt diferite, prea diferite ca sa se imbine, sa se completeze, sa se potriveasca si oricat ar vrea sa ramana doar la una dintre ele, in realitate isi da seama ca nu se potriveste…ca nu-si are locul ei.

Atunci isi aduce iar aminte de usa. E tot acolo, mai prafuit, mai cu 29 de ani trecuti peste ea…dar tot asa de ferecata.

„Ce e acolo? Ar fi spus fetita sarind ca sa se uite pe gaura cheii”. Nu mai e fetita cu codite dar curiozitatea i-a ramas la fel.

Daca totusi aici nu este totul ei? Daca usa o atrage pentru ca trebuie deschisa?

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s