Stiu ca sunt persoane care probabil se intreaba „cand mai are de gand sa scrie ceva?”. Am fost tot timpul prezenta, am scris, am sters, am modificat si am asteptat sa vina un moment ca asta in care sa se simta „pofta” asta de a scrie.
Am ajuns la concluzia ca nu este deloc usor sa-ti expui gandurile intr-o maniera asa publica. Nu ma intelegeti gresit, a fost decizia mea de a publica acest „jurnal”. Insa acum incep sa inteleg de ce multa lume mi-a spus la un moment dat ca am curaj sa fac lucrul asta :). Da, nu e usor sa arati cum esti tu, iti trebuie mult curaj in fiecare zi: atunci cand trebuie sa recunosti ca ai gresit, cand vrei sa spui o parere care nu corespune cu a altora, cand iti recunosti sentimentele si iti expui cele mai profunde ganduri. Tocmai de aceea pot sa spun ca sunt mandra de curajul meu si ca am revenit cu ganduri noi :).
Ma simt de ceva vreme ca intr-o scena dintr-un film, o sala mare cu mobila veche dar eleganta, in semi-intuneric cu muzica de societate pe fundal si lumea care este imbracata elegant, doamnele in rochii de epoca iar domnii in cele mai fine costume. Toti danseaza si socializeaza dar un mic detaliu face lucrurile sa fie altfel decat sunt, toti poarta masti iar atmosfera este cu totul misterioasa. Eu merg printre ei, ii privesc si observ: o masca fericita care de fapt ascunde o mare suparare, o masca sexi care ascunde neincredere, o masca de familie fericita care ascunde un amant, o masca a prieteniei care ascunde secrete, o masca implinita care ascunde complexe, o masca puternica ce ascunde nesiguranta. Ma invart in jurul lor si imi dau seama ca suntem inconjurati de masti, incorsetati de reguli, coplesiti de emotii si afundati in haos de multe ori.
Asa arata lumea de cele mai multe ori acum, expusa intr-o varianta foarte plastica si desenata in culori mai calde. Mi-ar placea sa nu ne mai ascundem atat de des sub o masca, atunci cand suntem fericiti sau plangem, cand ne place sau nu ne place, cand vrem sau nu vrem si sa putem sa auzim muzica de pe fundal si sa dansam asa cum simtim sa o facem, mai liberi si mai impliniti.
P.S melodia asta o auzeam eu pe fundal in scena descrisa mai sus 🙂
Ganduri si idei 